La intoarcerea in SUA,dupa ce s-au terminat filmarile la "Printul si dansatoarea", Marilyn Monroe si Arthur Miller au inchiriat un apartament spatios, la etajul 13, intr-o cladire din New York, pe strada 57. Cumparasera de curand si o ferma mare, in Roxbury, Connecticut, care se afla in renovari. Intre timp, aveau sa locuiasca in oras si sa-si petreaca urmatoarele doua luni incercand sa-si salveze casnicia.(...) De multe ori, cuplul se retragea la o casa de vacanta pe care o inchiriasera in Long Island, unde Marilyn calarea sau picta in acuarela.1957 a fost un an foarte bun, probabil cel mai linistit din viata ei.(...) Stia ca are probleme emotionale serioase, care se nascusera in tinerete, din faptul ca nu fusese dorita si nu se simtise iubita si credea ca trebuie sa analizeze aceste lipsuri si sa vada ce putea sa invete din ele sau, cel putin, sa gaseasca o arma mai buna sa infranga demonii din ea.(...) Tot atunci, Marilyn si Milton Green, parteneri la Marilyn Monroe Productions, si-au incheiat parteneriatul. Cei doi avusesera probleme luni de zile din cauza ca Green incerca sa controleze prea mult dintre afacerile lui Marilyn; asta era parerea ei, impartasita de multi dintre apropiati.(...) In iulie, Marilyn a aflat ca este insarcinata. Isi dorea din suflet sa aiba un copil, dar nu era sigura de sentimentele ei pentru tatal acestuia. Totusi, a recunoscut ca ultimele sase luni cu Arthur fusesera foarte relaxante. Nu era sigura ca are parte de respectul lui, dar stia ca tine la ea. Insa ii era greu sa treaca peste ceea ce citise in jurnalul lui. "Fetita mea va auzi mereu cat de frumoasa e", a spus Marilyn cand a aflat de sarcina. Era sigura ca va avea o fetita. "Cand eram mica, nimeni nu mi-a spus ca sunt frumoasa. Vreau ca fetita mea sa zambeasca tot timpul. Tuturor fetitelor trebuie sa li se spuna ca sunt frumoase, iar eu ii voi spune asta tot timpul fetitei mele." Din pacate, la 1 august Marilyn avea sa fie diagnosticata cu sarcina ectopica. Sarcina ei avea atunci cinci sau sase saptamani. Pierderea copilului a intristat-o enorm.(...) Primele sase luni ale anului fusesera linistite, fapt care avea sa se schimbe dupa ce Marilyn a pierdut copilul.(...) Se pare ca Gladys ii trimisese fiicei sale un bilet nemilos in care spunea ca, dupa parerea ei, Marilyn nu era pregatita sa devina mama, ca odata cu maternitatea apar anumite responsabilitati, "iar tu, draga mea, nu esti o persoana responsabila". O ruda isi aminteste: "Cred ca pe Marilyn, scrisoarea a suparat-o la fel de mult ca pierderea copilului. A inceput sa bea mult mai mult, ceea ce, alaturi de pastile, a devenit prea mult pentru ea. A inceput sa spuna ca aude voci.(...) Arthur mi-a marturisit ca era la restaurant intr-o noapte, iar seful de sala i-a spus ca l-a sunat cineva. Era Marilyn. Era beata si-l ruga sa vina acasa si s-o salveze. Din fericire, Miller s-a dus acasa intr-un suflet. Ea luase o supradoza. Nu stiu daca o facuse sau nu intentionat. Nu a aflat nimeni, niciodata. Dupa aceea, nimeni n-a mai vorbit despre asta, iar intregul episod a ramas un mister. Pur si simplu nu s-a discutat niciodata despre asta." Dupa sarcina ectopica a urmat o perioada dificila pentru Marilyn. Intre august 1957 si iulie 1958 a suferit de cea mai grava depresie din viata ei. Isi bagase in cap ca esuase deja ca mama, din simplul motiv ca pierduse sarcina. Mariajul ei nu era o implinire. Isi pierduse interesul pentru cariera si, se pare, mai ales pentru compania Marilyn Monroe Productions.(...) Dezamagirea fata de ea insasi, combinata cu medicamentele pe care le lua ca sa adoarma, i-au indus o stare de confuzie in care ii era imposibil sa-si rezolve problemele. Daca adaugam si alcoolul, mai ales sampanie, pentru ca alte bauturi ii faceau rau la stomac, fapt care n-o oprea intotdeauna sa bea, combinatia putea sa fie letala. Ajunsese sa-si toarne un pahar de sampanie cu mainile tremurande, sa deschida o capsula, apoi sa toarne continutul direct in pahar ca sa se ameteasca mai repede. Sau, daca dorea un efect si mai rapid, isi turna cristalele sub limba. Incepuse sa se ingrase, deoarece isi pierduse interesul fata de multe aspecte din viata ei. Nu-i pasa. Se luptase multa vreme sa-si pastreze silueta, iar acum se simtea indreptatita sa se ingrase. In aceasta perioada a luat noua kilograme in greutate.(...) Doua zile mai tarziu, a primit o vizita de la psihiatrul ei, de. Marianne Kris. Circumstantele erau foarte diferite, dupa cum a povestit Barbara Miller, fiica unei prietene a psihiatrului lui Marilyn.(...)"N-a fost o priveliste prea placuta", povesteste ea."Aveam 12 ani, dar imi amintesc bine. O indrageam nespus pe Marilyn Monroe si abea asteptam sa o intalnesc. Era mult mai solida decat credeam si totusi foarte frumoasa. A navalit in camera si ne-a salutat imbracata intr-un caftan inflorat care arata foarte bine. Avea parul foarte blond si lung pana la umeri. Imi amintesc ca avea maini extrem de delicate, cu degete lungi si unghiile vopsite cu oja rosie. Era foarte draguta, insa parea...nu stiu cum sa zic...cred ca ametita ar fi cuvantul potrivit."
BLONDA MARILYN:DEPRESIA
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment