BLONDA MARILYN:FAMILIA KENNEDY

Luna ianuarie a anului 1962 se apropia de sfarsit. In acea perioada, Pat Kennedy Lawford i-a spus lui Marilyn Monroe:"Trebuie neaparat sa-l cunosti. Nu vei mai intalni pe nimeni ca fratele meu." Vorbea despre fratele ei, Bobby, care in acea perioada era procurorul general al SUA. Un lucru e sigur:ori de cate ori avea ocazia sa se afle in preajma familiei Kennedy, Marilyn profita de ea. A fost mult mai interesata de politica decat credea lumea.(...) Se pare ca Marilyn, care se inregistrase ca simpatizant democrat, nu prea credea ca JFK ar fi putut castiga alegerile. Cu toate astea, era destul de informata si detinea cunostinte suficiente incat sa aiba o parere, fiind capabila sa-si sustina punctul de vedere in orice conversatie cu subiect politic. De asemenea, pe masura ce se cunosteau mai bine, ea si Pat aveau discutii indelungi despre drepturile civile, un subiect care o pasiona pe Marilyn.(...) Pat nu se rusina de faptul ca Marilyn Monroe socializa cu persoanele din cercul ei, pentru ca o considera pe Marilyn o femeie inteligenta. Lui Pat ii placea sa o aiba in vizita cand erau prezenti si fratii ei, pentru ca stia ca Marilyn nu avusese o familie adevarata. Ii facea placere si era bucuroasa sa impartaseasca viata ei de familie cu noua prietena.(...) Desigur, lui Marilyn ii placea grozav sa se afle in preajma membrilor familiei Kennedy: voiosia lor, concurenta intensa intre ei, amploarea aparte a tuturor actiunilor pe care le intreprindeau...copiii multi, mai multi decat putea ea numara,si nenumaratii caini. Familia Lawford avea intotdeauna cel putin sase caini pe proprietatea lor, urmarind echipele Kennedy si latrand dupa ele, in timp ce jucau fotbal american pe plaja. Din cauza ca Pat avea o alergie grava la animale, nu se apropia de caini. Peter ii ignora, in marea majoritate a timpului. Dupa parerea lui, erau doar o parte din decorul impunator care-l inconjura. Cu toate astea, Marilyn s-a atasat de caini si a avut grija sa li se faca baie si sa fie bine hraniti ori de cate ori venea in vizita. "De ce nu? Sunt ca niste copii," i-a spus lui Pat.(...) Matthew Fox era prietenul lui Steele, fiul lui Jeffrey Hunter.(...) Fox isi aduce aminte de Marilyn ca fiind "cea mai frumoasa femeie...nu, zeita, pe care am vazut-o vreodata", cand statea pe plaja si-si acoperea ochii ca sa se fereasca de valuri si nisip.. Isi aduce aminte de ea mergand pe nisipul fierbinte cu cainii lui Pat si oprindu-se sa admire oceanul de un albastru profund, plin de spuma. Uneori arunca mingea in apa si tipa de placere, cand unul dintre caini o recupera si i-o aducea inapoi.(...) In anii care au urmat, sursele care au sustinut ca Marilyn le-a spus ca se intalnea cu Bobby Kennedy nu minteau. Se pare ca ea mintea. In acest caz, in mod sigur nu era vorba de o intalnire. Era vorba despre o cina in casa lui Pat, iar ea era pe lista de invitati. Cu toate astea, oamenii din jurul ei au inteles ca era vorba despre o "intalnire" si au dat mai departe aceasta informatie, catre reporteri, multi ani mai tarziu. Fiecare dintre cei intervievati au spus aceeasi poveste: si-a notat toate intrebarile pe un servetel, ca sa nu le uite. Erau intrebari despre drepturile civile, despre sprijinul american acordat regimului Diem din Vietnam si despre HUAC. Marilyn si-a facut o aparitie stralucitoare acasa la Pat. Ani mai tarziu, Joan Braden, care fusese si ea la petrecere, isi amintea:"Bobby s-a intors, m-am intors si eu si am vazut-o:blonda, superba, cu buzele rosii si imbracata intr-o rochie din dantela neagra cre ii ascundea sanii perfecti si se potrivea de minune cu fiecare rotunjime a corpului ei, intr-un fel nemaiintalnit."(...) Daca Bobby era interesat intr-o oarecare masura sa o cunoasca pe vedeta de cinema, sotia lui, Ethel, a fost mult mai impresionata. Spre deosebire de multi dintre membrii familiei Kennedy, Ethel era o femeie cu picioarele pe pamant si modesta.(...) Ethel dorise sa o cunoasca pe Marilyn de cand hotarase, cu un an inainte, ca Marilyn trebuia sa joace rolul ei in filmul inspirat de cartea lui Bobby "Inamicul dinauntru"- un volum despre cercetarile sale in legatura cu activitatile ilegale ale lui Jimmy Hoffa si ale sindicatului sau.(...) La prima vedere, alegerea parea ciudata. Cele doua femei nu semanau deloc.(...) Cu toate acestea, Ethel vazuse multe dintre filmele lui Marilyn si o interesa mai degraba pentru ca o considera o actrita foarte buna, la fel ca multi altii, decat pentru ca arata bine.(...) Sentimentele de apreciere ale lui Ethel pentru Marilyn nu au rezistat prea mult, dupa ce a facut cunostinta cu ea si a vazut-o in compania lui Bobby. Joan Braden isi minteste:"S-au placut imediat, insa nu este surprinzator, dat fiind ca erau amandoi carismatici si inteligenti. Lui Bobby ii placea sa vorbeasca cu femei frumoase si inteligente, iar Marilyn se ridica la inaltimea cerintelor. De asemenea, era curioasa, dar intr-o maniera copilaroasa, pe care el cred ca a considerat-o inovatoare. I-a placut de ea, i s-a parut incantatoare, iar toti cei prezenti la petrecere erau subjugati de ea si oarecum uluiti de prestanta ei." Dupa cina , Marilyn a scos servetelul cu intrebari si a inceput sa vorbeasca cu Bobby. Cu toate astea, nu avea nevoie de ciorna. Stia cum sa poarte o conversatie cu cineva de talia lui Bobby Kennedy.(...) "Dupa aceea am inceput sa dansam si imi amintesc ca Marilyn l-a invatat pe Bobby sa danseze twist," isi aminteste Joan Braden. "Cei doi radeau si se simteau foarte bine impreuna. Din punctul de vedere al lui Ethel, cred ca Bobby a intrecut masura. Ma intrebam cum putea Bobby sa flirteze atat de deschis cu o alta femeie, stiind ca Ethel il priveste, si ma ingrijoram si pentru sentimentele lui Ethel. Oamenii au considerat intotdeauna ca Ethel Kennedy poate sa aiba grija de ea insasi mai mult dintre oricare dintre femeile Kennedy. Insa am crezut intotdeauna ca sub aceasta aparenta de bravada a lui Ethel se afla o femeie foarte sensibila si, de multe ori, foarte ranita in orgoliul ei."