DAMA CU CAMELII

Exista multe capodopere literare care s-au pastrat in sufletele noastre de-a lungul timpului..iar "Dama cu Camelii" este una dintre acestea. Nuvela scrisa de Alexandre Dumas-fiul a fost publicata in 1848 si, mai apoi, adaptata pentru scena. Ca piesa de teatru a avut premiera la Teatrul du Vaudeville din Paris pe 2 februarie 1852 si datorita succesului sau, Giuseppe Verdi s-a grabit sa puna povestea pe muzica, ceea ce a dus la cea mai mare si mai cunoscuta piesa de opera din toate timpurile-"La Traviata"-aparuta in 1853, in care numele pricipal din roman a fost inlocuit cu "Violetta Valery". In literatura engleza, "Dama cu Camelii" a devenit cunoscuta sub numele de "Camille" si 16 versiuni ale acestei povesti au avut loc pe Brodway.Totul a inceput in anul 1844, cand Alexandre Dumas s-a stabilit in Saint-Germain impreuna cu tatal sau. Acolo a intalnit-o prima oara pe tanara curtezana Marie Duplessis care a devenit inspiratia lui pentru aceasta nuvela romantica. Marie Duplessis a fost atat o curtezana, cat si o dama de companie pentru multi barbati bogati din Franta. S-a nascut sub numele de Rose Alphonsine Plessis in Normandy, intr-o familie saraca. Bunica ei a fost prostituata,iar bunicul sau preot. Dupa ce mama ei s-a angajat ca servitoare la o familie din Paris, a lasat-o pe Marie in grija unui var. Dupa ce mama sa a murit cand Marie avea doar 8 ani, fata a fost data in grija tatalui sau. Cand a implinit 13 ani, acesta a realizat ca ar putea castiga multi bani de pe urma ei decat sa o lase sa lucreze intr-o spalatorie, asa ca a vandut-o unui burlac instarit pe nume Plantier, care a tinut-o un an, dupa care a inapoiat-o tatalui ei. Intr-un final, nemaidorind sa o aiba in grija, acesta a decis sa o trimita sa locuiasca la niste rude in Paris, care aveau o brutarie. Ajunsa acolo, Marie s-a angajat la un magazin de haine, pentru o perioada scurta de timp. Marie Duplessis era, in mod evident, o femeie extrem de atractiva. Cand a ajuns la varsta de 16 ani si-a dat seama ca barbati influenti din Franta doreau sa-i ofere bani in schimbul companiei sale, atat in locuri private, cat si la diverse evenimente publice. A devenit o curtezana si a invatat sa citeasca si sa scrie, astfel incat sa poata purta o conversatie cu clienti de diferite statuturi sociale. Pe langa faptul ca Duplessis a devenit o curtezana foarte cunoscuta, ea era, totodata, si proprietara unui salon unde politicieni, scriitori si artisti tineau diverse intruniri. Dar poate toate acestea nu ar fi devenit cunoscute de o lume intreaga daca Marie nu l-ar fi cunoscut pe Alexandre Dumas intr-o zi de septembrie. Ea a devenit dama lui de companie intre septembrie 1844 si august 1845, pentru ca, mai apoi, acesta sa imortalizeze povestea lor de dragoste in acest minunat roman citit de sute de oameni din toate timpurile. Marie Duplessis a murit de tuberculoza la varsta de 23 de ani, pe 5 februarie 1847. Doi dintre fostii ei amanti, Contele Von Stakelberg si Contele Edouard de Perregaux cu care a fost casatorita o perioada scurta de timp, i-au fost alaturi. La cateva zile dupa moartea sa, toate lucrurile ei au fost puse sub sechestru si totusi, la inmormantarea ce a avut loc in cimitirul Montmatre, au asistat sute de oameni. Nuvela lui Dumas a aparut la un an dupa moartea ei...In carte, Dumas devine "Armand Duval" si Duplessis "Marguerite Gautier" in romantica poveste dintre un tanar aristocrat si o frumoasa curtezana adulata de mii de barbati din intreaga Franta. Stiind ca nu mai are mult de trait datorita bolii incurabile de care suferea, Marguerite Gautier traieste intens si savureaza fiecare clipa a vietii pe care a ales-o, pana cand, destinul ii ofera un dar nepretuit: iubirea pura, care ia nastere in momentul in care il intalneste pe Armand Duval. Dupa ce devine amanta lui si se indragosteste de el, cei doi decid sa se mute impreuna la tara, departe de societatea in care traiau. Renegat de familie si plin de datorii, Armand este confruntat de tatal sau, care ii cere sa puna capat acestei relatii. Cand Armand refuza, tatal lui o convinge pe Marguerite sa renunte la iubitul sau pentru a-i asigura un viitor mai bun si a-i proteja reputatia. Pentru unii, acest roman nu a reprezentat o drama, asa cum s-a scris de multe ori, ci un adevarat elogiu pentru iubirea adevarata nascuta din exuberanta tineretii si pierduta din cauza realismului maturitatii.