BLONDA MARILYN: WEEKEND LA CAL-NEVADA



Tot pe la jumatatea lui iunie 1962, Marilyn Monroe era programata la sedinte foto pentru revistele Vogue si Cosmopolitan. S-a hotarat sa se duca. Pentru una dintre ele, dorea sa foloseasca drept fundal plaja din spatele casei lui Pat Kennedy Lawford. Astfel, ea si Pat s-au intalnit sa discute despre sedinta foto si sa se mai puna la curent cu noutatile.(...) Cand Marilyn a ajuns acasa la ea, Pat si-a dat seama ca se afla intr-o stare groaznica. Conform unei marturii ulterioare, Marilyn i-a spus lui Pat ca era umilita de ceea ce se intamplase la Fox, ca niciodata pana atunci nu avusese parte de atata agitatie in viata ei, insa acum incerca sa se concentreze pe viitor.(...) I-a spus lui Pat ca, dupa parerea ei, filmul "Something's Got To Give" avea sa fie reluat. I-a zis ca trimisese telegrame multora dintre actori, cerandu-le iertare si rugandu-i sa se intoarca. "Cu toate astea, mi-ar placea ca intreaga echipa sa fie noua," ii spusese ea lui Pat, "pentru ca nu stiu daca pot sa le fac fata. I-am dezamagit pe toti, iar acum cred ca ma urasc."(...) Pat era ingrijorata.I se parea ca Marilyn innebunise. Cativa dintre prietenii lui Pat luau masa pe terasa, cand a sosit actrita.Pat i-a propus sa se alature grupului."Poate ca soarele ne face bine," a zis ea."Vrei un whisky sec?" Marilyn a spus ca bineinteles ca vrea un whisky sec, insa mai intai a rugat-o ceva pe Pat."Te rog, spune-le oaspetilor ca sunt aici si le vad reactiile. Daca nu sunt incantati de faptul ca o sa stau si eu la masa, n-am sa vin cu tine." Lui Pat i s-a parut foarte ciudat. Insa nimic nu parea in regula cu Marilyn in acea zi. Cand a inceput sa murmure cuvinte pe care Pat nici macar nu putea sa le inteleaga, a decis ca e mai bine daca Marilyn nu face cunostinta cu restul grupului. Dupa cum isi amintea mai tarziu, a stat cu Marilyn la bar si a incercat sa discute serios cu ea despre medicamentele pe care le lua, daca facea sau nu abuz. Nu se cunosc detaliile acestei conversatii, ci doar faptul ca Marilyn s-a suparat foarte rau:"Credeam ca ma simt mai bine", i-a spus ea lui Pat, cand se pregatea sa plece, "insa acum vad ca nu ma simt mai bine. Ma simt mai rau, Pat. Mai rau ca niciodata. Poate ma simt mai rau ca mama, iar ea se simte foarte rau, Pat!" A iesit din casa plangand. Aceeasi ruda a familiei Kennedy completeaza:"dupa acest episod, Pat tremura toata. Atunci si-a dat seama ca nu era o idee buna sa fi sincer si deschis cu Marilyn.Cred ca trebuie sa fiu ca toti ceilalti din viata ei si sa-i spun ca totul e in regula, a spus ea, pentru ca nu cred ca este in stare sa faca fata adevarului. Pat a afirmat ca daca ar fi fost vorba de oricare alta femeie care avea necazuri, l-ar fi sunat imediat pe sotul respectivei. Insa Marilyn nu avea pe nimeni, doar pe psihiatrul acela infiorator, in care nu avea deloc incredere."(...) La 26 iunie 1962, intr-o miercuri, Bobby Kennedy trebuia sa se intoarca la Los Angeles fara Ethal, iar Peter si Pat planuiau sa ii intoarca gestul frumos si sa dea o petrecere pentru el. "Vreau ca Bobby sa vada casa mea cea noua," i-a spus Marilyn lui Pat la telefon, la inceputul saptamanii."(...) Si iata cum s-a ajuns la situatia putin probabila ca, la 28 iunie, Peter Lawford sa-i conduca pe Pat si pe Bobby Kennedy cu masina la casa lui Marilyn Monroe. Dupa ce au ajuns, Marilyn i-a invitat inauntru si i-a aratat casa lui Bobby; Peter si Pat mai fusesera la ea. Curios este faptul ca Marilyn nu avea nici o pretentie de la casa ei. Era foarte cu picioarele pe pamant, mai ales luand in considerare cat de cunoscuta era atunci. Casa ei era destul de modesta, avea doar cateva camere. Nu era mai mare decat casa sotilor Bolender, in care a crescut. De fapt, era chiar mai mica! Cu toate astea, nu a manifestat nici o retinere cand a venit vorba sa i-o arate lui Bobby Kennedy, un om bogat care traia in ditamai vila din Virginia, pe o proprietate uriasa. Casa ei era a ei si era mandra de ea; Marilyn era dornica sa se mandreasca cu ea, indiferent cat de mica si neimportanta parea in ochii strainilor. Marilyn considera ca existau probleme mai importante decat cati bani castiga ea si cat de bine etala lucrul asta.(...) Tot atunci, Frank Sinatra a sunat-o pe Pat, ceea ce era neobisnuit, pentru ca ei doi vorbeau destul de rar, sa-i spuna ca-i parea rau ca se razbunase pe sotul ei dupa ce presedintele JFK se hotarase sa nu mai doarma in casa lui din Palm Springs. I-a spus ca dorea sa-i invite pe Pat si pe Peter la casa lui de vacanta, Cal-Nevada Lodge, ca sa petreaca impreuna un weekend.(...) Pat s-a impotrivit ideii de a merge in Nevada ca sa-l vada pe Sinatra. Totusi, simtea ca trebuie macar sa-i spuna sotului ei despre invitatie. Desigur, el abea astepta sa mearga.(...) Marilyn a spus ca vrea si ea sa mearga, ca i-ar prinde bine sa ia un pic de aer, mai ales ca era suparata pentru ce i se intamplase mamei ei la Rock Heaven.(...) Cand au ajuns cei trei, Sinatra i-a salutat si a instalat-o pe Marilyn in Chalet 52, unul dintre locurile rezervate pentru oaspetii speciali.Apoi i-a rugat pe sotii Lawford sa plece, ca sa poata discuta singur cu Marilyn. George Jacobs spune ca Frank auzise ca Marilyn "trecea printr-o criza" si dorea sa afle mai multe."Stia ce se intampla," spune Jacobs, "in problema cu fratii Kennedy. Sau auzise zvonuri.Stia ca e suparata si dorea sa afle mai multe." Mickey Rudin, care era atat avocatul lui Marilyn cat si al lui Frank, a spus in 1996:"Frank era un om foarte milos. A chemat-o pe Marilyn la Cal-Nevada ca sa se distreze, sa-i ofere o scapare de la problemele ei. Daca in acele momente a fost suparata, e foarte posibil sa fi facut o indigestie dupa pranzul consumat, atat era de emotiva si cu o sensibilitate exagerata. De fapt, ar fi putut chiar sa aiba o criza imaginara."(...) Este foarte adevarat ca Sinatra era renumit pentru grija pe care le-o purta prietenilor lui. Cu toate astea, una dintre cele mai mari probleme ale sale era ca nu judeca deloc bine cand venea vorba de unii dintre ei, multi fiind personaje mafiote. Mai mult, nu parea sa-i pese pe cine prezenta prietenilor sai mafioti, iar asta se pare ca a fost una dintre problemele mari ale acelui weekend la Cal-Nevada. La aproximativ trei ore dupa sosirea lui Pat si Peter Lawford impreuna cu Marilyn, in holul de la Cal-Nevada ii astepta o surpriza: Sam Giancana, unul dintre cei mai cunoscuti mafioti, care avea legatura cu tot felul de afaceri mafiote, unele dintre acestea implicandu-i si pe fratii Kennedy.Sinatra si-a trimis avionul personal la Los Angeles, ca sa-l ia si sa-l aduca la Cal-Nevada.Faptul ca Sinatra il invitase la casa lui de vacanta in acelasi timp cu sora presedintelui si sotul ei, n-avea nici o logica. Fireste, Pat s-a suparat si a vrut sa se intoarca la Los Angeles.Dupa cum marturiseste un martor, in clipa in care l-a vazut pe Giancana a zis:"Gata. Trebuie sa plecam." Peter, care parea stanjenit de faptul ca Pat vorbise destul de tare si exista posibilitatea ca Giancana s-o fi auzit, s-a indreptat catre mafiot si i-a strans mana si a inceput sa vorbeasca cu el. Cei doi au privit-o de mai multe ori pe Marilyn, in timpul conversatiei, ca si cum ar fi vorbit despre ea, pentru ca Marilyn tocmai il privise pe Giancana cu cautatura uimita; nu se stie daca l-a recunoscut sau nu."Nu ma simt bine", i-a spus ea lui Pat."Nu pot sa zbor din nou.Nu putem sa plecam acum." Pat si-a pus bratul pe umarul lui Marilyn si i-a soptit ceva la ureche. Cuvintele au deranjat-o pe Marilyn."Nu-mi pasa," a zis ea ridicand vocea."Nu-mi pasa de nimic.Vreau doar sa ma intind, chiar acum.Du-ma in camera, Pat. Acum."(...) Roberta Linn, care canta la Cal-Nevada impreuna cu Frank Sinatra si Buddy Greco, isi aminteste:"Tin minte ca parul ei a fost ciufulit tot timpul, iar uneori si-l tinea strans sub esarfa.Era foarte trista si parea absenta.A participat la spectacolele lui Sinatra in fiecare seara: el canta in sala principala, iar ea statea in spate, cu un aer foarte nefericit.Ce pacat, ma gandeam, ca fata asta avea tot ce-si putea dori, insa de fapt nu avea nimic.Era foarte greu s-o vezi in starea aia."(...) Marilyn incepuse sa-si injecteze singura o combinatie de fenobarbital, nembutal si seconal, pe care o numea "injectie cu vitamine". Joe Langford confirma:"In ziua cand si-a deschis poseta si a scos seringile, stateam langa domnul Sinatra si Pat Kennedy Lawford.Marilyn a fost foarte relaxata.Cauta altceva, asa ca le-a scos si le-a pus pe masa.Lui Sinatra i-a pierit culoarea din obraji, devenise alb ca hartia: Marilyn! Iisuse Hristoase! Pentru ce sunt seringile astea? Ea i-a raspuns: A, sunt pentru injectiile mele cu vitamine. Avea o atitudine foarte nonsalanta. Pat parea ca mai are un pic si lesina. Of, Doamne, Marilyn, a spus ea. Of, Doamne! Apoi Marilyn a raspuns:E in regula, Pat. Stiu ce fac.
A tot cautat in geanta pana cand, in sfarsit, a gasit ceea ce cauta: un ac.Toti stateam in jurul ei cu gura cascata, iar ea a deschis o cutie de pastile si a luat una. Apoi a dat o gaura mica la unul dintre capetele capsulei si a inghitit-o. In felul asta, ajunge mai repede in sange. S-a intors catre Pat si i-a zis:Vezi? Ti-am spus ca stiu ce fac."
Mai tarziu, in aceeasi seara, dupa spectacolul lui Sinatra din sala de spectacole de la Cal-Nevada, sotii Lawford si prietenii lor au baut cateva cocktailuri. Marilyn a baut un singur pahar. Apoi s-a scuzat, spunand ca nu se simte bine si vrea sa se odihneasca in camera ei. Mai tarziu, Pat a trecut pe la ea ca sa vada ce face. Dupa cum povestea mai tarziu, Pat a batut la usa lui Marilyn de mai multe ori, pana cand Marilyn a raspuns, impleticindu-se si cazand inapoi in pat. I-a zis ca-i era greata. Pat s-a speriat si a intrebat-o pe Marilyn daca-si facuse o "injectie cu vitamine".La un moment dat, lui Marilyn i s-a facut foarte rau.Pat spune ca a ingenuncheat langa ea si i-a tinut parul pe spate, cat Marilyn a vomitat in toaleta. Apoi a ajutat-o sa se schimbe, pentru ca bluza alba pe care o purtase Marilyn se patase de voma. Marilyn a rugat-o pe Pat sa arunce bluza intr-unul din cosurile de gunoi de pe proprietate, spunandu-i ca "cineva o sa verifice gunoiul din camera, mai tarziu."
Fireste, s-a dovedit un weekend foarte dificil pentru toti cei care venisera la Cal-Nevada, ingreunat si mai mult de agentii FBI, prezenti din cauza lui Sam Giancana.Pentru ca Sinatra apreciase gresit situatia, au aparut o multime de scenarii imaginare din povestile care au circulat, majoritatea neadevarate, despre acele doua zile din iulie 1962. Daca-l pui pe Sinatra intr-o camera cu Kennedy, un mafiot si o vedeta de cinema, oare te poti astepta la altceva decat zvonuri,barfe si insinuari?(...)
"Frank Sinatra nu stia ce sa creada," spune valetul lui, George Jacobs."Era foarte suparat. Da, o iubea pe Marilyn. Insa intrecuse masura. Daca murea la Cal-Nevada, in timp ce el era acolo? Ar fi fost ingrozitor. Asa ca, in secunda in care s-a saturat, mi-a zis: Ia-o de aici si scapa de ea imediat. Asta a fost tot. A trebuit sa facem ce ni s-a spus, sa o dam afara de acolo.Bineinteles ca ne-a parut rau. Femeia era bolnava. Insa, indiferent cat de milos era, si Sinatra avea o limita, iar Marilyn o depasise. Nu vroia ca Marilyn sa moara la Cal- Nevada, asta e adevarul." Ken Rotcop, care era musafir la Cal-Nevada, isi aminteste ca a vazut-o pe Marilyn cand pleca."Tremura toata, avea frisoane, parea foarte, foarte bolnava." Stacy Baron, alt oaspete din hotel, spune:"Ma aflam in hol si l-am vazut pe Peter Lawford tinand-o de o mana si pe Pat tinand-o de cealalta mana. Practic, o duceau pe brate afara.I-am recunoscut pe cei doi, dar nu am reusit sa-mi dau seama cine era femeia, pentru ca tinea capul plecat si era ametita. Cand a ridicat capul, am avut un soc. Era Marilyn Monroe. Impietrisem de groaza."

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

0 comments:

Post a Comment